|
 Comitetul Naţional pentru Consultaţii şi Punerea în Aplicare a Dreptului Umanitar Internaţional în Republica Moldova (CNCPADUI), Delegaţia Regională a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) în Federaţia Rusă, Belorus şi Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi Asociaţia Dreptului Umanitar Republicii Moldova au desfăşurat în aceste zile o Masa rotundă „Persoanele, dispărute fără veste în conflictele armate: starea lucrurilor, concluzii şi recomandări". În contextual Mesei rotunde, ce a avut loc în Sala Senatului a ULIM-ului, au participat official de la Curţea Constituţională, Ministerelor de Justiţie, Afacerilor Interne, Ministerului de Externe şi Integrării Europene, Ministerului Apărării, reprezentanţi ai Administraţiei Locale, Procuraturii Generale, Centrului Expertizei Judiciare, Societăţii Naţionale a Crucii Roşii, Comisiei Unificate de Control, Academiei Administraţiei Publice, Institutului Militar „Alexandru cel Bun" şi Universităţii de Stat „Aleco Ruso" din Bălţi, şi mass-media.
Masa rotundă a fost concepută pentru a stabili compatibilitatea legislaţiei naţionale şi a mecanismelor de efectuare a căutării persoanelor dispărute fără urme în conflicte armate, cerinţelor dreptului umanitar internaţional, precum şi necesitatea elaborării proiectului de lege, care ar defini statutul juridic al persoanelor dispărute fără urme în comflicte armate, mecanismul căutării lor, dar şi drepturile rudelor dispăruţilor.
Problema concetăţenilor dispăruţi fără urme - nu e o problemă inutilă. Din păcate, compatrioţii noştri au dispărut fără urme în anii celui de-al doilea Război Mondial, operaţiilor militare din Afganistan şi Nistru în anii 1991-1992. Dl Andrei Chiriac, adjunctul procurorului din Tighina, reprezentant din partea Republicii Moldova în grupul pentru căutarea persoanelor dispărute fără urme în răzbluil de pe malurile Nistrului, a explicat, că în cei 17 ani după conflagraţie au fost găsiţi 63 dispăruţi fără urme, sînt identificaţi 58 de morţi, efectuate 234 de exhumări, în căutare sînt 40 persoane, descrise sînt 131 de cadavre neidentificate, inclusiv la cimitirul Doina (Chişinău) 6 cadavre neidentificate ca urmare a luptei de la or. Tighina". În urma invaziei armate în Afganistan din anii 1979-1989 au dispărut fără veste 273 de militari sovietici, cinci din ei - originari din Moldova : Şalar Mihail (mun. Chişinău), Belecci Ivan (satul Cişmichioi, rl Vulcăneşti), David Gheorghe (satul Goteşti, rl Cantemir) aceştea dispăruţi fără veste în provincia Cunduz, ptrecum şi Vasilicovschii Ion (satul Bursuceni, rl Sîngereri) şi Serafim Cuniţin (or. Cahul).
Deşi problema dispăruţilor în timp de pace nu se încadrează în prevederile Convenţiei de la Geneva din anul 1949, totuşi şi în timpul de pace dispar concetăţenii noştri. Numărul acestora a depăşit cîteva mii, în fiecare sat moldovenesc sînt persoane, care au dispărut în urma plecării după cîştig în Federaţia Rusă, şi de asemenea în ţările Europei. Din anul 2005 pînă în prezent în organele poliţiei au fost prezentate cca trei mii de cereri referitoare la persoane disparute fără urme, în această perioadă au fost deschise cca 1800 dosare de căutare. Numai în ultimii zece ani de emisiune „Jdi Menea" erau primite cca 24 mii de adresări de la cetăţeni moldoveni privind căutare, din ei jumate - pentru persoane dispărute fără urme!!!
Este o tregedie nu numai pentru cei dispăruţi, suferă şi alte persoane - rudele lor. Ei sînt într-o necunoaştere chinuitoare, şi chiar dacă cred că persoana dragă a murit, nu se hotărăsc să-l plîngă după obiceiuri acceptate. Rudele celor dispăruţi fără urme de obicei spun, că necesitatea vitală pentru ei este stabilirea a ceea ce s-a întîmplat cu aceste persoane. În plus experienţa a arătat că de multe ori cei dispăruţi sînt întreţinătorii familiei şi abordau relaţii cu autorităţi. Rezultă că pe de o parte, ar trebui să depunem toate eforturile pentru a determina soarta persoanelor dispărute, iar pe de altă parte, rudelor trebuie să li se acorde posibilitatea de a duce un trai decent. Pe lîngă aceasta, pentru familii şi societate este important, ca cei vinovaţi în crimă să fie traşi la răspundere pentru faptele lor. Cînd toate eforturile rămîn fără nici un rezultat şi a afla ce s-a întîmplat cu persoane dispărute nu este posibil, atunci de dragul familiilor lor şi comunităţilor din care făceau parte, trebuie să fie recunoscut faptul de deces şi se permite rudelor apropiate a onora pe cei morţi cu demnitate.
Participanţii au remarcat faptul, că în Moldova se depun eforturi, îndreptate spre adoptarea măsurilor de implementare a dispoziţiilor convenţiei de la Geneva şi a Protocoalelor adeţionale la acestea, în special cele ce ţin de neadmiterea apariţiei cazurilor de dispăriţie a persoanelor în conflicte armate, de îmbunătăţire a soartei rudelor şi familiilor lor. Preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova Dumitru Pulbere, şi ministru adjunct al justiţiei şi preşedinte al CNCPADUI Elena Mocanu, salutînd participanţii mesei rotunde au remarcat că, în ciuda faptului că în Moldova este creat un cadru juridic corespunzător, sînt suficiente rezerve pentru implementarea Dreptului Umanitar Internaţional, şi în special a dispoziţiilor acestuia referitoare la persoane dispărute fără urme în conflicte armate. Statutului acestor persoane era dedicat discursul decanului facultăţii de drept al ULIM Vitalii Gamurari.
Consilier regional al CICR pentru afaceri juridice Patric Zand, a axat atenţia asupra hotărîrilor organizaţiilor internaţionale şi regionale guvernamentale şi non-guvernamentale. Despre necesitatea adoptării legislaţiei naţionale care ar reglementa problema ce ţine de persoane dispărute fără urme, a ţinut discurs şeful conducerii Ministerului de Justiţie dna Tatiana Filatov.
Jurnalistul Semion Niculin, reprezentînd portalul informaţional www.dialog.md, a descris activitatea grupei de iniţiativă pentru reconstrucţia „Cimitirului Eroilor" de la Botanica. Aici, pe 2,4 ha numai în anii de după Primul Război Mondial au găsit loc de veci 572 de militari ruşi şi români necunoscuţi, pe 6 sectoare au fost îngropaţi a cîte 136 de militari, aici au găsit loc de veci militari ruşi, români, cehi, 35 francezi, şi şase polonezi. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, la cimitir înmormîntau militari din diferite ţări, ce au murit în spitale din Chişinău. De asemenea există informaţie neconfirmată, că la acest cimitir înmormîntau militari nemţi prizonieri, care reconstruiau Chişinăul după terminarea războiului. În anul 1959 pe cimitir au trecut cu buldozer. Au rămas la intrare doar două stele şi o scară, care ducea în deal spre cimitir. Accesul este interzis, totul este împrejmuit cu gard, iar unii oameni de afaceri înfigăreţi au de gînd să desfăşoare lucrări de construcţie. Nici puterile municipale, nici cele centrale nu fac nimic pentru reconstruirea, fără exagerare, a monumentului solidarităţii europene al secolului trecut. Director executiv al Amnesty International Moldova Evgheni Golosceapov, a vorbit despre circumstanţe ce conduc la apariţia cazurilor de dispăriţie fără urme a persoanelor în situaţii de tensiune internă, şi de asemenea despre necesitatea aderării urgente a Republicii Moldova la Statutul Curţii Penale Internaţionale. Vasilii Cernenchii, conducătorul Serviciului de Căutare din cadrul Societatăţii Naţionale a Crucii Roşii, a informat că această structură - e o verigă importantă în căutarea celor dispăruţi fără urme, care caută nemijlocit persoane dispărute încă din anii 1930 ai secolului trecut, cînd concetăţenii noştri căutau muncă pe continentul american.
În urma informaţiilor prezentate de către reprezentantul Procuraturii Generale Ion Diacov, unii participanţi au exprimat îndoieli că dispoziţiile legislative determină termen prea mic (doar şapte ani) cînd cazul de căutare este în execuţie. După expirarea acestei perioade, acesta trece în dispoziţia arhivei pentru trei ani, iar peste zece ani va fi lichidat.
De către autorul acestor rînduri a fost pregătită o prezentare de „Studiu comparativ al legislaţiei naţionale a RM privind persoane dispărute fără urme în zone de conflict armat, şi corespunderii normelor dreptului umanitar internaţional". Textul studiului poate fi găsit la adresa electronică http://files.mail.ru/A4I0NM .
Consilier juridic al Serviciului Consultativ al CICR Anastasia Kuşleico s-a referit la proiectul Legei-model pregătit de către CICR şi Asambleia Interparlamentare a ţărilor CSI „Drespre persoane dispărute fără veste". În cazul în care acest document ar fi promovat, el ar prevedea drepturi de bază pentru oameni dispăruţi fără urme, şi garanţii de acordare a acestor drepturi şi celor conexe, drepturile rudelor celor dispăruţi, Serviciul naţional de informaţii, căutarea acestor persoane, căutarea de oseminte şi exhumarea, precum şi identificarea acestora. Necesitatea elaborării şi adoptării legii privind persoane dispărute fără veste, ţinînd seama de specificul Moldovei este una din cele mai importante recomandări, adoptate de participanţii Mesei rotunde.
Este necesară crearea unei structuri interdepartamentale pentru prizonieri de război şi persoane dispărute fără urme, a departamentului care şi-ar fi atribuit intreaga gama de întrebări cu privire la această problemă. Statul nostru ar trebui să se alăture la Convenţia ONU despre dispariţii forţate. Autorităţile Republicii Moldova ar trebui să includă în legislaţia naţională întregul set de reglementări care defineşte tratamentul prizonierilor de război, asigurînd corespunderea acestuia cu cea de-a treia Convenţie de la Geneva, dar şi toate garanţiile judiciare pentru persoane private de libertate, prevăzute de dreptul umanitar internaţional, şi de asemenea ar trebui să implementeze recomandări din anul 1999 prezentate în Raportul CICR „Implementarea dreptului umanitar internaţional. Republica Moldova" că autorităţile Republicii Moldova au luat în considerare întrebarea privind crearea Serviciul naţional de informaţii şi Serviciului înregistrării mormintelor.
Unele concluzii şi recomandări ţin de ordinea necesară în ceea ce ţine de stabilirea locurilor de înhumare apărute pe teritoriul Republicii Moldova în urma conflictelor armate, mai ales în urma celui de-al doilea Război Mondial, identificare situaţiei legate de toate înhumările după conflicte armate, inclusiv identitatea persoanelor, listelor celor căzuţi, dar şi a circumstanţelor dispariţiei şi/sau de deces. Nu eate retrasă de pe ordinea de zi şi necesitatea adoptării ulterioare a acordurilor interstatale bilaterale cu alte ţări (cum ar fi cazul Republicii Moldova cu Republica Ungaria şi Republica Federativă Germană), care ar păstra şi perpetua memoria militarilor şi victimelor civile decedate în timpul războaielor, şi statutul de morminte. Ar trebui să continuăm să depunem eforturi pentru Cartea Memoriei, pentru expunerea sorţii concetăţenilor noştri, mai cu seamă celor care au luptat în armata regală, care nu au fost incluse în ea. Este necesară şi depunerea eforturilor asupra căutării persoanelor dispărute fără urme în conflictul armat din anii 1991 - 1992, precum şi asupra activităţii de identificare a rămăşiţelor neidentificate, dar şi a celor dispăruţi fără urme în timpul conflictelor armate în conformitate cu toate standarte internaţionale în vigoare.
Desigur, masa rotundă a devenit un eveniment de etapă în procesul de implementare a cerinţelor Convenţiei de la Geneva din anul 1949 şi Protocoalele Adeţionale din anul 1967 în ţara noastră. Căci: „Istoria rotunjeşte numărul victimelor săi. Una mie şi unul devine una mie - de parcă încă unul nici nu a fost..."
Andrei COVRIG,
colonel în rezervă, preşedintele Asociaţiei de Drept Umanitar,
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
 |
Comentarii RSS feed
