|
 La ora când scriu aceste rânduri am la dispoziţie doar rezultatele preliminare şi datele exit-poll-urilor. Oricum, tabloul este clar. Românii au trecut cu bine testul electoral. Pentru Republica Moldova însă alegerile şi referendumul au fost mai mult decât un vot popular.
Au venit la urne să respire libertatea
Orice s-ar spune, dintre toţi românii, se pare că cel mai bine s-au manifestat cei de dincoace de Prut. În Republica Moldova s-a înregistrat o prezenţă record la urne. În alegerile prezidenţiale de duminică au votat de patru ori mai multe persoane decât în alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
Este adevărat că cetăţeni români la noi sunt mai mulţi decât au participat la exerciţiul electoral de alaltăieri. Dar tot atât de adevărat este faptul că date oficiale exacte deocamdată nu există. Nu-i exclus să avem de a face cu un număr de ordinul sutelor de mii. Este însă limpede că cea mai mare parte dintre aceştia se află peste hotarele Republicii Moldova. Majoritatea absolută a moldovenilor pleacă în Europa cu paşaport românesc. Nu puţini dintre ei au votat alaltăieri. Numai că nu la Chişinău, ci în Italia, Spania sau Portugalia.
Şi pe urmă, nici în Republica Moldova nu toţi au reuşit să voteze. Mult prea mari au fost cozile la secţiile de vot din Chişinău.
Astfel stând lucrurile, putem considera rata de participare a moldovenilor drept satisfăcătoare. Însă numărul mare de votanţi în comparaţie cu alegerile anterioare se explică nu doar prin deschiderea în premieră a 13 secţii de vot şi nu doar prin interesul pentru alegerile prezidenţiale. Un factor încurajator l-a constituit căderea regimului românofob al lui Vladimir Voronin.
Sub comunişti, românii moldoveni, cu paşaport sau fără, s-au aflat la ei acasă într-un fel de ilegalitate politică. Au trecut prin necazul cel mare. Mulţi, fără să renunţe, s-au văzut siliţi să se ascundă de copoi, să-şi camufleze gândurile şi sentimentele. Acum regimul de opresiune a căzut. Libertatea este atât de ameţitoare, încât oamenii o respiră, nu o conştientizează încă.
Contează tradiţia şi istoria
În ceea ce priveşte rezultatele generale, acestea sunt limpezi, chit că nu ne-au parvenit deocamdată datele oficiale. La referendum a luat parte un număr suficient de alegători ca acesta să fie validat. Însă rezultatele lui nu mi se par relevante.
Consultarea populară a fost organizată în pripă şi are un puternic iz conjunctural. A cere electoratului să se pronunţe asupra reducerii numărului de deputaţi şi a camerelor e ca şi cum ai îndemna lumea să voteze pentru călătoria gratuită cu trolebuzul şi autobuzul. E la mintea oricui că majoritatea absolută va vota pentru anularea taxei. Aşa e mai ieftin şi mai simplu, desigur. Dar nu şi mai bine. În câteva zile transportul public ar ajunge într-un punct mort.
Activitatea Parlamentului se poate eficientiza şi fără reduceri mecanice. Ca să nu mai spun că în viaţa publică a unei ţări contează şi tradiţia. Iar cele două camere ale Parlamentului fac parte din istoria românilor pe care Traian Băsescu zice că o iubeşte.
Pe scurt, este nevoie de o dezbatere publică pe tema reformei legislative. Dar şi de o expertiză serioasă.
Băsescu învinge, dar nici Geoană nu pierde
Cât priveşte scrutinul prezidenţial, acesta nu s-a consumat. În cel de-a doilea tur se vor confrunta Traian Băsescu şi Mircea Geoană.
Calificarea în finală a celor doi candidaţi a fost previzibilă. Ambii reprezintă cele mai puternice partide din România. Scorul înregistrat de ei este strâns şi deschis oricărui rezultat final.
La prima vedere, poziţiile lui Băsescu par mai şubrede. El şi-a ridicat în cap toţi advesarii, iată de ce contracandidaţii care au ieşit din cursă vor face, pesemne, campanie împotriva preşedintelui în exerciţiu. Totuşi, alegătorii liberalului Crin Antonescu, din punct de vedere politic şi psihologic, sunt mai aproape de PDL decât de PSD, de aceea mulţi dintre ei s-ar putea să opteze pentru Băsescu în detrimentul lui Geoană. Dar şi acesta din urmă are suficiente resurse pentru a se impune.Vom asista, astfel, în turul doi la un meci extrem de disputat cu un deznodământ imposibil de prevăzut.
Pentru Republica Moldova ambele candidaturi sunt mulţumitoare. Deşi întotdeauna este loc de mai bine, şi PDL, şi PSD au dat dovadă de ataşament pentru confraţii lor din stânga Prutului. Ce-i drept, mai mult în vorbe decât în fapte. Aşteptăm, şi din acest punct de vedere, o schimbare în bine.
 |
Comentarii RSS feed
omnule astepta putin!noi Barabenii avem nevoie sa ne debarasam de Voronin,cu tragerea lui la raspundere.Pentru ca noi sa intram in viata politica a statului Roman este nevoie de careva legitimitate.Sunt cu minile si cu picioarele pentru acest lucru,dar sa fim atenti sa respectam rigorile statale.
Este mult prea matur ca sa judecam despre Basarabeni si modul lor de gindire reiesind din faptul cum voteaza ei pentru parlamentul Romaniei.Da noi suntem o natiune,dar trabuie sa ne adaptam uni la altii,este un proces normal.