Sfârşitul săptămânii trecute l-am petercut sub presiunea evenimentelor din Dealul Schinoasei: finalizarea concursurilor pentru suplinirea posturilor de preşedinte al Companiei şi de director general Radio. Postul de director general al televiziunii îşi mai aşteaptă titularul, concursul fiind amânat prin decizia Curţii de Apel. Vineri, 13 candidaţi la postul de preşedinte al principalei instituţii publice au fost chemaţi în faţa Consiliului de Observatori ca să-şi prezinte concepţiile.
Organizatorii au făcut uz de multă imaginaţie ca evenimentul să pară a fi cum se cade, pe nou, democratic, adică. Membrii Consiliului au pus în careu mesele special aranjate, candidaţii erau invitaţi rând pe rând la o tribună înfiptă chiar în capul careului şi toate acestea în faţa mai multor scaune rezervate publicului. Şedinţa a fost deschisă şi transmisă în direct de unele medii specializate. Majoritatea candidaţilor şi-au luat în serios rolul, documentându-se şi muncind sârguincios la elaborarea proiectelor de concepţie asupra dezvoltării strategice a instituţiei, crezând sincer că judecata Consiliului se va baza anume pe experienţa şi abilităţile reale ale aspirantului la funcţie. Toate bune şi frumoase până aici, numai că mai departe procedura a început să miroase urât. Decorul frumos al spectacolului a fost dat peste cap de regia proastă şi de lipsa de expeienţă în a trage sforile a actorilor în rol de membri ai Consiliului de Observatori. Preşedintele CO şi unii membri s-au arătat din start „impresionaţi" de CV-ul predestinatului din culise conducător de instituţie, iar punctul forte al candidatului elogiat, enunţat aproape cu lacrimi în ochi, a fost marea calitate de a-i fi fost cândva şef bun. S-a văzut de la o poştă că lucrurile au fost aranjate din timp şi că ceilalţi pretendenţi nu au decât umilul rol de statişti.
Nu ne interesează cine şi din care considerente a tras sforile - politice de partid sau banal conjuncturiste. Lumea care a depus dosarele şi a participat la concurs a crezut în calitatea nouă a noului Consiliu de Observatori. Or, ca să ia decizia pe care a luat-o nu era nevoie de un spectacol public cu mulţime de pretendenţi în rol de fundal democratic. Era de ajuns un concurs de dosare desfăşurat de Consiliu în oficiu. Cu atât mai mult că motivaţia cea mai serioasă pentru care a fost votat noul preşedinte şi anume, neimplicarea politică, a sunat anapoda de tot. Asta ar însemna că ceilalţi pretendenţi care au susţinut grevele din 2002 şi 2004 ale colaboratorilor Companiei contra cenzurii şi a iepurărilor au fost implicaţi politic. Că cei care au semnat declaraţii împotriva dezmăţului comunist, care au protestat împotriva limitărilor abuzive a libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, care au organizat mitinguri de protest împotriva ocupaţiei politice a Companiei, cei cu dosare în procuratură şi cu contuzii căpătate ca urmare a atentatelor criminale sunt nepotriviţi pentru asemenea funcţii. Acum în fruntea Companiei trebuiesc oameni curăţei, neprăfuiţi politic, frumos-mirositori, fără ca să aibă pe ei praful bătăliilor ingrate pentru dreptate şi adevăr. Ca să lămuresc mai bine precaritatea situaţiei create de Conslilui vor recurge la o comparaţie. Vă puteţi închipui că electoratul, care, în fond, este şi el un fel de Consilui de Observatori ceva mai mare, având funcţia de a alege, ar fi dat mai multe voturi nu Partidului Liberal Democrat, care a organizat nenumărate conferinţe, mitinguri de protest, campanii împotriva regimului comunist şi a hoţiilor de bani publici, care au ridicat sute de mii de oameni la lupta pentru libertate, ci ar fi preferat să voteze masiv Partidul Conservator, de exemplu, care nu poate fi bănuit de mare implicare. Ar fi o decizie lipsită de logică şi contra naturii lucrurilor, veţi spune. Aşa ceva nu a fost posibil chiar dacă rivalii politici, atunci la putere, au tras numeroase sfori propagandistice, administrative şi de altă natură ca să schimbe capacitatea de a decide corect a electoratului. Electoratul a manifestat caracter şi a votat independent.
Exemplul ar fi de urmat şi de Consiliul de Observatori, cel puţin la viitorul concurs care se anunţă a fi cel mai disputat. Televiziunea este instituţia cea mai râvnită, mai cu seamă de partidele care au profitat şi până acum de obedienţa acesteea. Cunoaştem ca şi în cazul cu bileţelul pe care era scris numele preşedintelui companiei, că pentru ea luptă deosebit de aprig un lider de onoare al unui partid din cadrul Alianţei de la guvernare. Este exact unul dintre personajele care a demolat în 1994 Radioteleviziunea Naţională şi a trecut-o în custodia politicului. Ar fi păcat ca presiunile pe care le face să influenţeze concursul. Pentru societate ar fi un semnal că nimic fundamental nu poate fi schimbat în ţara asta cu tradiţii sforăitoare atât de puternice.
O femeie aberanta Autor: Petru de la Criuleni,
februarie 13, 2010
Da ce doreste Doamna Railen?,doreste sa fim si noi marazmatici ca si ea ? Nu are decat sa se duca la Tirsitei raionul Telenesti la masa unde a crezut ca va fi primar.
+0
... Autor: Constantiun,
februarie 09, 2010
Saharnenu, sunteţi bun de a duce o emisiune de pornografie ca la V.B.în rest eşti o personalitate,nu vreau să scriu cuvinte urîte, dar altele nu meritaţi.
+1
rabdator Autor: Serafim,
februarie 08, 2010
Cat tim i-ar trbui TRM sa se reformeze? Daca era dna Ursu presedinta nu as fi pus aceasta intrebare. Nu cred ca vom avea ce privi/asculta in cel mai apropiat timp. Halal de un asemenea CO. Deceptie...
+1
fie Autor: Scutsergiu,
februarie 08, 2010
Fie și Marin, numai rezultatele să se vadă din prima zi, un film care trebuie arătat la M1 de două ori pe săptămînă, cred că autorul filmului îl va oferi ca cadou unei televiziuni , care a stat sub picior comunist.
si iarasi Sahrneanu e suparat mii lehamete de comentariile lui
+0
atat de mult am dorit schimbarea.. Autor: Valeriu,
februarie 08, 2010
Valentina Ursu ar fi fost cea mai potrivita candidatura. A protestat, a fost pe linia intai la razboi, a dovedit ca stie a face jurnalism la Europa libera. nu am incredere in CO. valeriu saharneanu era bun la Moldova 1.
+1
dezgust trebuie sa ne fie de prostia noastra Autor: cineva pentru cineva,
februarie 08, 2010
O spun din capul locului, nu am nimic cu Constantin Marin, dar vreti nu vreti, el nu are caracter. Si aici nu aveti argumente impotriva mea. In acest post era nevoie de un om cu caracter, pe care sa nu-l bata vanturile nici unui fel de guvernare. M-as intrista si mai mult sa aflu ca aceasta alegere nu ar fi doar conjuncturala, ci dictata si de partide. Ar fi culmea. Dar de ce sa ne miram, daca acest lucru deja s-a intamplat.
+0
... Autor: cineva,
februarie 08, 2010
Saharneanu, esti depasit, accepta infrangerea si nu o mai face pe obijduitul, concursul nu a fost aranjat, stii bine asta, invata sa pierzi cu capul sus, cica aveai biletel pe care era scris Marin, si daca era Ursu invingatoare, ziceai ca e Ursu scris? murdar si incorect.. referitor la comentariile de aici, nu sunteti buni decat de a critica urat, vorbiti neinformat si mie sincer imi sunteti dezgustatori
+0
cum suntem asa ramanem Autor: silvia c.,
februarie 08, 2010
Doar ca acest titlul e bun pentru istorie si nu pentru situatia cu TRM-ul public. Cand vom invata sa pretuim valoarea si sa nu actionam gratie conjuncturii, care nu duce la bine. Lupta pentru idependenta presei abia incepe, sa nu credeti ca cineva ne-o va pune pe tava de ochi frumosi. Vom vedea de acum inainte. Ce va face Constantin Marin in fata unor astfel de probleme, va intreb? Va sta cuminte, precum este apreciat, si va astepta s[-i daruiasca cineva independenta institutiei? Ex, halal, de asemenea membri ai Consiliului de Observatori! Sa ai puterea de a schimba lucrurile fundamental si sa n-o faci, chiar nu inteleg. Ce i-a impiedicat s-o faca. Marin nu e de asa o functie, vreti sau nu sa recunoasteti. Imi pare rau, nu mai am incredere in membrii CO. Nu au o gandire matura, descatusata.
+0
are dreptate Saharneanu Autor: ion,coleg de breasla ,
februarie 08, 2010
Votul Consiliului de Observatori pentru Constantin Marin arata din plin ca nici macar membrii CO, care ar trebuie de la sine inteles sa fie oameni cu discernamant, nu s-au debarasat de mentalitatea veche. Eu au ales "un om cuminte" care nu s-a manifestat nici intrun fel in perioadele grele ale societatii, dar mai cu seama ale presei. Biografia lui imaculata, precum rosteau cu deosebita admiratie membrii CO, consta mai degraba in lipsa de curaj, in frica de asi pierde postul. Mai mult ca atat, facultatea condusa de el e cea mai slaba facultate din aceasta institutie de invatamant. De ce, membrii Co, nu s-au intrebat cum va conduce un astfel de om, o intitutie care inca nu a iesit de sub talpa politicului. Or, presa trebuie sa se astepte ca guvernarea noua, din inertie, dar si din deprindere, ar putea sa tina presa sub calcai, la fel ca si fostii guvernanti. Chiar e mare pacat. Sunt deceptionat.
Sfârşitul săptămânii trecute l-am petercut sub presiunea evenimentelor din Dealul Schinoasei: finalizarea concursurilor pentru suplinirea posturilor de preşedinte al Companiei şi de director general Radio. Postul de director general al televiziunii îşi mai aşteaptă titularul, concursul fiind amânat prin decizia Curţii de Apel. Vineri, 13 candidaţi la postul de preşedinte al principalei instituţii publice au fost chemaţi în faţa Consiliului de Observatori ca să-şi prezinte concepţiile.
Comentarii RSS feed
mii lehamete de comentariile lui 
